Dinamica socială a clasei de elevi

classroom-488375_1920
  • noiembrie 18, 2015
  • By
  • in Blog
  • No Comments

Tipurile de copii ce populează lumea socială din școli

 

Viața socială a școlilor este deosebit de complexă și se conduce după reguli bine stabilite.

Copiii vin și pleacă cu bagaje de cunoștințe dar și cu bagaje de experiențe, trăiri, emoții. Complexitatea trăirilor din această perioadă îi propulsează sau îi scufundă. Depinde mult de noi, ca adulți, să-i observăm, să le eliminăm etichetele, să-i ajutăm să depășească obstacolele pe care cei de o vârstă cu ei le așează în fată.

Copii populari, acceptați, respinși, ignorați, controversați, ambigui… Toți aceștia vin zi de zi în sălile de clasă așteptând doar să socializeze, să se simtă înțeleși și să fie fericiți. Sunt toți copii cu vise si dorințe….

Copiii cu popularitate sunt extrem de doriți. Sunt in ,,carnețelul de bal” al tuturor. Toata lumea dorește să îi aibă în preajmă. Copiii acceptați sunt și ei doriți, rareori sau aproape niciodată neremarcându-se pe liste de antipatii. La celălalt capăt, copiii respinși apar foarte des în zona antipatiilor (uneori doar în această zonă!). Copiii ignorați nu se regăsesc nicăieri, nici în zona negativului nici în zona pozitivului. Ei sunt nepercepuți de grup, aproape necunoscuți. Copiii controversați, împart părerile și efectele din grup. Sunt foarte plăcuți de unii și puternic antipatizați de alții. Copiii ambigui sunt cei pe care statisticile nu-i pot include clar într-o anume categorie. Au multe trăsaturi ce-i pot concentra într-un tip… dar nu destule.

Copiii ajung să trăiască diferite experiențe sociale, în funcție de zona în care se încadrează. Experiențele sunt cele la care li se permite să ajungă de către grupul social căruia îi aparțin.

 

Copiii cu popularitate

Atunci când sunt intrebați cum definesc un copil cu popularitete, majoritatea copiilor afirmă: ,,Este un tip/tipa cool”; ,,Cu siguranță este foarte bun la toate”; ,,Poartă haine în trend, de firmă… adică exact cele care trebuie!”

Băieții urcă în ierarhie daca au calități sportive, umor și spontaneitate verbala. Fetele au puncte în plus pentru aspectul fizic și gradul de sociabilitate. Atât fetele cât și băieții urcă o treaptă prin bogăție și alți indici ai statutului social. Aproximativ 15% dintre copii aparțin acestei tipologii. Atunci când specialiștii privesc dincolo de portretul zugrăvit de majoritatea copiilor intervievați, văd și alți factori ce definesc copiii cu popularitate: bune activități cognitive, grad ridicat de sociabilitate, nivel scăzut de agresivitate și tendință spre timiditate. În primul rând abilitățile lor sociale atrag ceilalți copii ce se simt bine în compania lor.

 

Copiii acceptați

Ceea ce este liniștitor este că majoritatea copiilor sunt plăcuți și acceptați de către colegii lor. 45% dintre copii intră cu succes în această categorie. Alături de grupul celor cu popularitate ei însumează un procent de 60% ce se bucură de calități prin care sunt atrăgători față de ceilalți copii. Acceptarea îi liniștește și îi face să-și consolideze calitățile pozitive. Ei dovedesc un nivel bun al abilităților cognitive și au un nivel ridicat de sociabilitate. Și ei dovedesc un nivel redus de agresivitate, au un comportament non-perturbator și dau dovadă de un grad de timiditate. Sunt copii normali și sănatoși.

 

Copiii respinși

Aceștia se împart în două grupuri: respinși-pasivi și respinși agresivi. Există un procent de 10-12 % care pot fi incluși în acest segment. Ei sunt cu siguranță expuși la riscurile sociale. Au o perspectivă limitată asupra vieții, mai ales dacă au fost respinși pentru mai mult de doi ani consecutiv.

Diferența dintre copiii respinși-pasivi și respinși-agresivi constă în modul în care reacționează la excluderea lor din grup. Un copil respins-pasiv știe și acceptă cu durere că este exclus. Acceptă totul ca pe un dat ceea ce este trist pentru adulții din jurul sau.

Copiii respinși-pasivi răspund la combinații de terapie cu un specialist și intervenții în clasă din partea dascălilor, intervenții re-valorizatoare.

Copiii respinși-agresivi sunt de cele mai multe ori pedepsți de grup. Grupul se simte înfricoșat, perturbat succesiv și poate menține pedepse-respingere ani de zile.

Agresivitatea și comportamentul perturbator sunt principalele cauze ale respingerii de către colegi în copilărie-preadolescență. Copiii ce nu își pot controla nivelul de furie sau care întrerup adesea cursul lecției, devin eligibili pentru respingere. Odată respinși ei sunt aceia ce pun la mari încercări nu doar colectivul de elevi de apartenență ci și colectivele de profesori. Odată respinși, vor răspunde cel mai greu la intervențiile pedagogilor. De aceea este atât de important să obsevăm copiii și să simțim când riscă să fie împinși în ,,zona excluderii”.

Copiilor respinși-agresivi și respinși-pasivi nu ,,le trece odată cu vârsta”. Este nevoie de intervenție inteligență, dedicație din partea pedagogilor și părinților pentru a redirecționa viața acestor copii.

Pe autostrăzile sociale ale școlilor nostre, copiii respinși conduc cele mai ruginite rable. Aceștia sunt copiii despre care îți vine să spui: ,,…locul lor nu este pe autostraă”. Conduc poate prea încet, provocându-i pe ceilalți soferi să claxoneze și să îi forțeze să iasă de pe autostrada. Sau conduc nesăbuit, intând și ieșind de pe bandă, aproape cauzând accidente. Le lipsesc fie resursele de a obține carnetul, fie actele pentru inspecția tehnică a mașinii. Cauzează accidente cu victime colaterale- însă, din punct de vedere social, mulți dintre ei vor muri la marginea șoselei. Îi putem învinui că nu țin pasul în trafic sau putem face mult mai mult de atât!

Studiile au demonstrat că un copil abandonează școala de cele mai multe ori din cauza respingerii și nu din cauza dificultăților la învățătura!

 

Copiii ignorați

Aproximativ 4% dintre copii au un impact foarte mic în clasă și sunt ignorați de colegii lor. Copiii ignorați nu sunt nici simpatizați, nici antipatizați de colegii lor. Un adult nu poate face ferm diferența dintre ei și copiii acceptați pentru că par a fi ,,copii buni”. Din păcate, o privire mai atentă indică faptul că ei nu apar pe ,,radarul” grupurilor sociale. Ei alunecă/ se strecoară prin fantele vieții de clasă pentru că nici nu perturbă și nici nu își strigă suferința. Deși suferința lor sociala este reală, durerea lor nu este remarcată de nimeni. Ei nu reclamă atenție. Sunt deseori docili, pe placul adulților cu rezultate bune la învățătură, ceea ce reprezintă un alt motiv pentru care profesorii nu își fac griji pentru ei. (Cu atât de mulți copii perturbatori-respinși-agresivi și pasivi, ce solicită mereu atenția și creează probleme, este deseori de înțeles că un copil liniștit și studios nu va fi remarcat!)

Dacă ar fi cunoscuți, descoperiți, majoritatea copiilor ignorați ar fi simpatizați însă le lipsește puterea de a se face vizibili. Ei vin adesea din familii cu un stil social în care rezervarea, izolarea predomină sau vin din familii ce țin mult la intimitatea lor. Dacă familia este ghidată să susțină sociabilitatea fiului/fiicei, copilul ignorant, susținut, poate socializa. Până la sfârșitul gimnaziului, studiile arată că va afla cel puțin un prieten care să îi arate reciprocitate.

 

Copiii controversați

Ei sunt cei simpatizați de unii și antipatizați de alții. Aproximativ 4% dintre copii intră în această categorie. Ei pot fi clovnii clasei, pe care unii copii îi consideră amuzanți iar alții insuportabili, sunt ,,reginele” grupurilor de fete idolatrizate sau considerate încrezute și răutacioase. Sunt persecutorii cu acoliți loiali și victime intimidate. Sunt rebelii ce sfidează autoritatea sădind admirație și invidie în unele suflete și dezaprobare în altele. Sunt cârcotașii atât de respectați de unii și antipatizați de alții.

Copiii controversați pot fi cu siguranță sfătuiți și consiliați pentru a înțelege mai bine cum sunt văzuți de cei din jur. Au însă nevoie de maturitate și înțelegere astfel încât să nu fie condamnați să incite controverse pentru totdeauna.

 

Copiii ambigui

În momentul în care adunăm procentele copiilor populari, acceptați, respinși, ignorați, controversați, observăm că nu obținem 100%! Categoriile create nu par a fi perfecte. 20% dintre copii, în urma unui studiu sociometric, nu ating limita de popularitate sau de acceptare…. dar nu sunt nici ignorați, controversați sau respinși. Au multe dintre trăsăturile unei tipologii dar nu suficiente pentru a fi cuprinși ferm într-o tipologie. Ei formeaza zona ambiguă.

Când merg la școală mulți copii au parte de experiențe sociale si educative grozave.

Unii copii, însa, vor fi marginalizați, hărțuiți, traumatizați.

Trebuie să transformăm școlile în locuri în care copiii sunt și se simt în siguranță.

Trebuie să creăm școli morale, cu cod moral și etic ce luptă împotriva cruzimii și excluderii sociale extreme și excesive. Dascăli și părinți, deopotriva!

 

 

 

 

 

Materialul de fata este inspirat de:

Michael Thompson, Catrine O’Neill Grace, Lawrence J. Cohen, “Prieteni buni, dusmani aprigi”, Ed. Herald, Bucuresti, 2013

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Rating*